Romani care murmura ingindurati, murmure ininteligibile, resturi de cuvinte
Romani furiosi, nedormiti, tot mai flaminzi, amenintind cu pumnul ridicat spre ferestrele inchise dinspre marginea pietelor publice
Romani care se mai anina de iluzia ca vor scapa din furtuna
Romani care tac, foarte multi romani care tac, buimaci
O tara esuata, asa cum o vedeam si acum ceva vreme, ca o caldare de mamaliga bolborosind la foc mic in care amesteca, revoltat de gafele camarilei, prim-presedintele de partid si de stat
Daca stau si privesc astfel lucrurile atmosfera este insuportabila
Astfel, nimic nu mi s-ar parea mai firesc, azi, decit sa vad oameni vorbind singuri pe strada, smulgindu-si parul din cap sau aruncindu-se de la etaj
Un gind prea blind apoi m-ar face sa constat, definitiv, irosirea generatiei mele, condamnata sa fie asa inca de acum treizeci sau douazeci de ani
Irosire atenuata doar de citeva palide si pasagere sperante, crunt confirmata azi si dusa spre resemnare
Si poate ca as intelege astfel implacabilitatea unui
dat, a sortii, mioritic, in aceasta irosire. Dar nu, gindul nu-mi poate fi cel blind ci minios realizind, ca o sentinta, ce pecetluieste de fapt acum aceasta irosire: minciuna, umilinta, hotia, frauda, manipularea, mirlania, incompetenta, prostia care au atins apogeul in aceste zile istorice. Poti fi resemnat atunci cind aceasta resemnare vine pe un teren demn, dar nu asa
De aceea indivizii astia, care-mi cer cu cinism solidaritate si implicit, nu-i asa?, fraternitate si complicitate la furaciunile lor, si ale clientelei lor, care se intimpla inclusiv azi(!) trebuie impinsi sa plece acum. De aceea indivizii astia nesimtiti, cu burdihanele pline si linistite care, cer pe un ton, culmea, moral si mustrator! unei tari suferinde de foame sa aiba incredere in ei, sa se sacrifice si sa rabde
frumos si in pace, trebuie
ajutati sa dispara pe usa din dos
Acesta-i unul dintre sensurile resemnarii cu care sintem datori pentru trista irosire si definitiva noastra infringere
P.S. Imi place la nebunie un slogan aiuritor dintr-o campanie publicitara: Romania va creste prin bun simt si responsabilitate!
Servus, Blogolume! Ana are o premonitie. Si o speranta
Ca noi toti. Gabriela aproape ma convinge ca risu'-plinsu' este,inca, posibil! Cristian gaseste un refugiu de cuvinte
sperantei
Teo face mai departe trafic cu hituri intr-o Romanie peste care s-a lasat noaptea. Cati cauta dedesubturile unei
extractii
;) Si viata merge mai dep
marți, 26 octombrie 2021
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu