Fix atatea. 36. Iar cand politistii le-au dat botnitele jos si au eliberat cainii din lese, minerii au dat drumul batalionului de mate. „A fost de rasul curcilor” a spus Cozma ca final al povestii acestui episod, despre care marturisesc ca nu mai auzisem. Inca nu stiu cum sa iau cele povestite de Miron Cozma. Cel mai la indemana si mai convenabil mi-ar fi sa cred ca fabuleaza. Ca a luat-o razna si vorbeste-n dodii. Fiindca daca episodul este real, apai gaselnita intaiului ortac al tarii ar trebui sa isi gaseasca un loc de cinste printre celelalte metode consacrate de slabire a fortei inamicului : otravirea fantanilor si arderea holdelor. La inceputul anului 1999 Europa adopta moneda unica pentru tarile Comunitatii. La Saint-Louis, papa Ioan Paul al II-lea se intalnea cu presedintele Bill Clinton. Ungaria, Polonia si Cehia isi scoteau capacul la stilou pentru a semna apartenenta ca membre cu drepturi depline ale NATO. La inceputul anului 1999, in Romania, 36 de pisici erau fugarite de 100 de caini, in cadrul unui proces de cristalizare a democratiei. Intr-o tara care avea sa devina ulterior mai „democratica” pentru unii si mai putin „democratica” pentru altii, ca intr-o parafrazare imbecila a celebrei replici din Orwell („Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decat altele.”), dovedind ca intr-o Europa a inceputului de mileniu III mai poate exista o societate distopica. Sau, daca preferati un termen alternativ, dar cu o fonicitate mai expresiva, o societate cacotopica.
In dimineata zilei de ieri, luni, la orele sase far’umpic, am crezut ca-mi crapa ochii si ca-mi da sangele pe urechi ascultandu-l pe un post de televiziune pe Miron Cozma vorbind despre mineriade intr-o emisiune prezentata in reluare. Nici nu stiam daca sa rad sau sa plang fiindca cele istorisite de luceafarul huilei, fost coleg de celula cu Catalin Botezatu – poate asa va fi mai usor identificat de o parte a tinerei generatii, oscilau intre faze de cascadorii rasului si scene desprinse din tragedia greaca. Un mix ciudat intre Stan si Bran pe de o parte si Sofocle ori Eschil de partea cealalta. Poftim de analizati, daca puneti la indoiala faptul ca aveam toate motivele sa imi fac cruce cu ambele maini. Cozma dixit, citez din memorie : undeva intr-un defileu din apropierea Costestiului (sper sa fi retinut exact) urma sa se dea batalia decisiva intre mineri si fortele ministerului de interne. Ca la Posada, ce mai. Iscoadele trimise de Cozma au putut afla ca „inamicul” era organizat dupa cum urmeaza – in prima linie, pentru intimidare, aproape 100 de politisti cu caini adusi de la o canisa a Ministerului de Interne de pe undeva de prin Sibiu. Caini un pic mai prostanaci fiindca nu finalizasera dresajul asa ca abia erau stapaniti politistii aflati la celalalt capat al lesei. Urmau vreo 2-3.000 de „combinezoane negre” – trupele speciale. Si apoi, „grosul” jandarmilor. Ei, cum credeti ca s-a pregatit Cozma pentru asaltul ce avea sa aiba loc ? A trimis mineri in cel mai apropiat sat si acestia au adunat de prin curtile oamenilor nici mai mult nici mai putin de 36 de pisici. Fix atatea. 36. Iar cand politistii le-au dat botnitele jos si au eliberat cainii din lese, minerii au dat drumul batalionului de mate. „A fost de rasul curcilor” a spus Cozma ca final al povestii acestui episod, despre care marturisesc ca nu mai auzisem. Inca nu stiu cum sa iau cele povestite de Miron Cozma. Cel mai la indemana si mai convenabil mi-ar fi sa cred ca fabuleaza. Ca a luat-o razna si vorbeste-n dodii. Fiindca daca episodul este real, apai gaselnita intaiului ortac al tarii ar trebui sa isi gaseasca un loc de cinste printre celelalte metode consacrate de slabire a fortei inamicului : otravirea fantanilor si arderea holdelor. La inceputul anului 1999 Europa adopta moneda unica pentru tarile Comunitatii. La Saint-Louis, papa Ioan Paul al II-lea se intalnea cu presedintele Bill Clinton. Ungaria, Polonia si Cehia isi scoteau capacul la stilou pentru a semna apartenenta ca membre cu drepturi depline ale NATO. La inceputul anului 1999, in Romania, 36 de pisici erau fugarite de 100 de caini, in cadrul unui proces de cristalizare a democratiei. Intr-o tara care avea sa devina ulterior mai „democratica” pentru unii si mai putin „democratica” pentru altii, ca intr-o parafrazare imbecila a celebrei replici din Orwell („Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decat altele.”), dovedind ca intr-o Europa a inceputului de mileniu III mai poate exista o societate distopica. Sau, daca preferati un termen alternativ, dar cu o fonicitate mai expresiva, o societate cacotopica.
Fix atatea. 36. Iar cand politistii le-au dat botnitele jos si au eliberat cainii din lese, minerii au dat drumul batalionului de mate. „A fost de rasul curcilor” a spus Cozma ca final al povestii acestui episod, despre care marturisesc ca nu mai auzisem. Inca nu stiu cum sa iau cele povestite de Miron Cozma. Cel mai la indemana si mai convenabil mi-ar fi sa cred ca fabuleaza. Ca a luat-o razna si vorbeste-n dodii. Fiindca daca episodul este real, apai gaselnita intaiului ortac al tarii ar trebui sa isi gaseasca un loc de cinste printre celelalte metode consacrate de slabire a fortei inamicului : otravirea fantanilor si arderea holdelor. La inceputul anului 1999 Europa adopta moneda unica pentru tarile Comunitatii. La Saint-Louis, papa Ioan Paul al II-lea se intalnea cu presedintele Bill Clinton. Ungaria, Polonia si Cehia isi scoteau capacul la stilou pentru a semna apartenenta ca membre cu drepturi depline ale NATO. La inceputul anului 1999, in Romania, 36 de pisici erau fugarite de 100 de caini, in cadrul unui proces de cristalizare a democratiei. Intr-o tara care avea sa devina ulterior mai „democratica” pentru unii si mai putin „democratica” pentru altii, ca intr-o parafrazare imbecila a celebrei replici din Orwell („Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decat altele.”), dovedind ca intr-o Europa a inceputului de mileniu III mai poate exista o societate distopica. Sau, daca preferati un termen alternativ, dar cu o fonicitate mai expresiva, o societate cacotopica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu