craciunul meu

Craciunul meu nu face ho-ho-ho si nu se bate multumit pe burdihan. Craciunul meu nu este ninsoare cu fulgi mari si pufosi sau crivat cu stelute de gheata la fereastra – s-au inventat felicitarile pentru asta. Nu este imbuibare cu mancare si, daca tot veni vorba, nici bucatareala istovitoare – daca asta inseamna sa plang taind ceapa, sa ma dau de ceasul mortii pe langa oala cu sarmale care nu mai fierb si sa ard cratite. Craciunul meu nu este imbulzeala dupa cadouri, in turma cu toti cautatorii de cadouri pe ultima suta de metri. Craciunul meu nu este impodobirea bradului de Craciun, daca pisica imi sparge globurile si imi jumuleste ramurile. Craciunul meu nu este schimbul obligatoriu de sms-uri/mailuri tipizate cu urari de Craciun. Craciunul meu sigur nu este Stefan Banica jr. la Sala Palatului. Nici clubbingul in locatii cool care trebuie bifate. Craciunul meu nu este traditie bagata pe gat cu lingura sau polonicul de Grigore Lese, rapsodul caruia ii place sa se auda vorbind pe toate posturile tv – eu una am pierdut de mult contactul cu traditia in hinghereala orasului. Si, pentru ca veni vorba de tv, Craciunul meu nu este o stire zambitoare care-mi spune ca Adrian Sobaru este acum in afara oricarui pericol si poate manca o masa traditionala (!!!) – ca si cum asta isi dorea Sobaru la balcon. Craciunul meu nu este vremea cand trebuie sa daruim, pentru ca asta trebuie s-o facem tot timpul, calcandu-ne pe cap egoismul deseori veninos. Craciunul meu nu este un obicei, adica o rutina, pentru ca sarbatoarea trebuie sa fie proaspata ca sa fie sarbatoare. Craciunul meu este gandul meu lasat sa zburde. Craciunul meu este insula comorilor. Sau inelul Arabellei. Sau telecomanda lui Adam Sandler. Craciunul meu este o zi oarecare cu chef de plimbare. Craciunul meu este o carte rasfoita in pat. Craciunul meu este clinchetul talangii de ceramica pe care am primit-o cadou din Bucovina. Craciunul meu este un somn profund si fara vise. Sau visul unei nopti de primavara-vara. Craciunul meu este o felicitare muzicala caraghioasa. Craciunul meu este o calatorie in locuri unde nu s-a pomenit Craciunul. Craciunul meu este Shrek1 sau Pantera roz cu Petter Sellers. Craciunul meu este o petrecere in pijamale intr-o cabana fara televizor. Craciunul meu este un pahar de vorba cu cei de care mi-e dor sau cu cei pe care inca nu-i cunosc. Craciunul meu este timpul calarit de mine la pas. Craciunul meu este aroma de cozonac facut in casa, nu la Boromir. Craciunul meu este gustul cleios al bomboanelor de pom de pe vremuri. Craciunul meu este amintirea mamei m ele care nu mai este. Craciunul meu este presentimentul ca la anul va fi mai bine, desi nu va fi. Cam asa este Craciunul meu. Al tau cum e? Craciun fericit!